Funcţia de preşedinte i se potriveşte domnitorului Vlad Ţepeş tot aşa cum se potriveşte o şa pe spinarea unei vaci. Anul 2010. Clujenii speră într-o minune.
Preluare de pe site http://giurgiuveanul.ro/ Astăzi, marţi, 20 aprilie, Întâistătătorul eparhiei noastre, Preasfinţitul Părinte Dr. Ambrozie aniversează împlinirea vârstei de 41 de ani. Preasfinţitul Părinte s-a născut în ziua de 20 aprilie a anului 1969, în localitatea Scorţeni, judeţul Prahova,ca fiu al lui Gabriel şi Aurica Meleacă, primind numele de botez Valentin. A urmat cursurile Liceului nr. 1 din Câmpina (1983-1987) şi a satisfăcut stagiul militar între anii 1987-1989.
În anul 1990 intră în obştea Schitului Crasna, unul dintre cele mai cunoscute vetre monahale prahovene. Aici, în anul 1991, este tuns în monahism, primind numele Ambrozie. Datorită dragostei pentru slujirea Sfântului Altar, este hirotonit ierodiacon apoi ieromonah în anul 1992. Pentru a-şi desăvârşi formaţia duhovnicească şi teologică, Preasfinţitul Părinte Ambrozie urmează între anii 1992 – 1996 cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul" din Bucureşti. În anul 1996, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române de atunci, vrednicul de pomenire Părinte Patriarh Teoctist îl numeşte prin decizie patriarhală stareţ al Schitului Darvari, redeschis după o lungă şi tristă perioadă de tăcere. În tot acest răstimp, Preasfinţia Sa a desfăşurat o intensă activitate duhovnicească şi administrativă, întărind obştea monahilor, creând o comunitate de credincioşi bine închegată, construind un paraclis, stăreţia, arhondaricul, trapeza şi chiliile şi restaurând vechea incintă. În paralel cu această trudă, Preasfinţia Sa şi-a continuat studiile, umrmând cursurile de masterat ale aceleiaşi facultăţi, la secţia „Doctrină şi cultură". Lucrarea de dizertaţie, Palamism şi secularizare a fost redactată sub îndrumarea Pr. Acad. Dumitru Popescu. Pentru meritele deosebite depuse în slujba Bisericii, Preasfinţia Sa primeşte în anul 1999 rangul de Protosinghel, în acelaşi an fiind admis şi la cursurile de doctorat ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Salonic, cu un proiect despre problema uniaţiei transilvănene. Munca de cercetare va fi încununată prin susţinerea lucrării cu titlul Considerarea istorică a cauzelor şi consecinţelor unirii Bisericii Ortodoxe din Transilvania cu Biserica Romano-Catolică , sub îndrumarea ştiinţifică a Prof. Dr. Apostolos Glavinas, susţinută pe 3 martie 2005. Comisia, formată din opt prestigioşi profesori greci va acorda acestei lucrări calificativul Arista (excepţional) propunând publicarea ei. În ziua de 4 octombrie 2000, la propunerea vrednicului de pomenire Părinte Patriarh Teoctist, a fost ales în funcţia de episcop vicar patriarhal, cu titulatura „Sinaitul", de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, hirotonia având loc la data de 15 octombrie 2000. În această calitate, a coordonat şi îndrumat, conform deciziei patriarhale, următoarele sectoare: Relaţii Externe Bisericeşti, Comunităţi Externe, Învăţământ, Biserica şi Societatea, Diaconia, Biroul de Presă şi Biroul de Pelerinaje. Începând din septembrie 2002, a primit spre coordonare Sectorul Comunităţi Externe, Sectorul Patrimoniu Naţional Bisericesc, Asociaţia Diaconia, Aşezământul social „Patriarhul Justinian Marina", Biroul de Pelerinaje al Patriarhiei Române cu Agenţia de turism „Pelerinul", Centrul de Servicii al Patriarhiei, precum şi îndrumarea activităţii Schitului Darvari din Bucureşti. În ziua de 8 februarie 2006, a fost ales în demnitatea de Episcop al Giurgiului de către Colegiul Electoral Bisericesc, întrunit sub preşedinţia vrednicului de pomenire Părinte Patriarh Teoctist şi întronizat în ziua de 9 aprilie în Catedrala Episcopală „Adormirea Macii Domnului" din Giurgiu. În demnitatea de Episcop al Giurgiului, Preasfinţia Sa desfăşoară o activitate deosebită în plan pastoral, cultural şi social-filantropic, slujind „cu timp şi fără timp" lui Dumnezeu şi oamenilor, având în minte şi în inimă, bucuria slujirii, bucurie care izvorăşte din iubire pentru Domnul nostru Iisus Hristos, care a adus în lume lumina, viaţa şi bucuria împăcării omului cu Dumnezeu prin slăvita Sa Înviere. ÎNTRU MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, PREASFINŢIA VOASTRĂ!
Lucian Bute talks about fighting Edison Miranda with BoxingShow.TVPress Conference Lucian Bute vs Edison Miranda on BoxingShow TV LUCIAN BUTE vs EDISON MIRANDA - Press Conference Feb 9th - DON'T MISS IT ON HBO BAD APRIL 17TH
Există o specie de oameni de care mă izbesc mai ales de când mă maimuţăresc în geamul sticlei. Sunt caracterizaţi, în principal, printr-o credinţă sinceră că au soluţii magice şi imediate pentru scoaterea din criză a ţărişoarei şi, în general, prin extensie, pentru salvarea Universului.
Liderul lor este inginerul pensionar Dumitru Rizoaica, un om ambiţios care vrea să scoată România din mocirla morală, conform memoriilor pe care mi le-a anexat şi înmânat de câteva ori în viaţa asta păcătoasă.
Prin nu ştiu ce pierdere temporară a minţilor, i-am dat unul dintre numerele mele de telefon. La care, când nu dă buzna-n redacţia ziarului, sună, aproape neîntrerupt, de vreo trei ani zile şi nopţi. De minim 6 (şase) ori pe zi.
În ultima vreme, asaltul lui a intrat într-o nouă fază. Întâi i-au dat viteză vecinii mei din scara blocului. Apoi s-a trezit nevastă-mea cu el la acasă.(...) Existenţa mea privată nu este publică. ...Scrie cu năduf Victor Ciutacu pe blogul său, disperat că nu mai scapă de un oarecare inginer. Necazul lui mi-a amintit că şi eu am avut o perioadă în viaţă când eram asaltat de tot soiul de paranoici. Pe care-i căpătai de duşmani dacă nu le ofereai atenţie. Dar şi dacă-i băgai în seamă era rău.
La Ciutacu nu-i mare brânză. Scapă repede. Dacă-i mai vine inginerul la uşă, iese în pielea goală şi-i zâmbeşte seducător şi a scăpat. Pe mine nu m-au căutat acasă pentru a mi se oferi prilejul să-mi expun splendoare de trup. Eu nu mai scapam de unul care dorea cu tot dinadinsul să-mi demonstreze că are puteri paranormale şi-şi poate muta inima din stângă în dreapta şi că-şi poate micşora sau mări corpul la comandă. Un altul îmi povestea cum vecinii lui îşi schimbă zilnic fizionomia injectându-şi nişte substanţe misterioase. Acelaşi paranoic îmi recomanda să nu mai beau lapte şi să nu mai mănânc pâine pentru a nu deveni emiţător. Mai pe înţeles spus, în cele două alimente de bază ăia de ne ascultă pe noi au introdus două substanţe care odată introduse în corp se combină şi astfel devenim emiţători. Tot ce vorbim şi toate zgomotele din jur sunt înregistrate pe un suport magnetic.
Un altul vedea limbi de foc jucând noaptea pe câmpie. Şi-mi propunea să organizez o expediţie acolo să descopăr comoara dacilor.
Toate acestea s-au petrecut înainte ca Emil Boc şi ai lui să ocupe Palatul Victoria. De atunci nu m-au mai vizitat asemenea specimene. Întrebarea firească ar fi: cu cine este mai rău, cu nebunii sau cu... nebunii?
Cristina în tribunele stadionului Marin Anastasovici din Giurgiu. Cea mai mina fană a echipei Dunărea Giurgiu. Are doar un an şi jumătate. Cristina este şi fan al echipei Dinamo Bucureşti, ca şi tatăl şi bunicul el.
Imagini suprinse în momentul în care batrânul din Craiova a fost bătut de un golan pentru că traversa prea încet strada. Bătrânul se afla la plimbare cu nepoţica sa. În urma loviturilor primite, la scurt timp, bătrânul a decedat în urma unui stop cardiac.
Golanul care l-a atacat pe batrân este cunoscut in Craiova ca fiind un membru al clanurilor interlope, cu antecedente penale. Dacă nu se făcea un caz de presă din acest incident, atacatorul bătrânului scăpa basma curată.
După câteva zile golanul a fost reţinut. Procurorii au emis pe numele lui Cosmin Drăgan ordonanţa de reţinere pe 24 de ore pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Să nu mori de râs???
Giurgiu 2010 Ruinele cetăţii lui Mircea cel Bătrân. Ultimele săpături s-au efectuat în urmă cu circa 20 de ani. Din lipsă de fonduri lucrările au stagnat. Apa din Canalul Plantelor se infiltrează şi inundă cetatea. Administraţia locală a împrejmuit cetatea şi intenţionează să asaneze zona. Restul este treaba Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului, care nu are nicio intenţie să aloce fonduri pentru restaurare. .
Guguştiucii îşi construiesc cuib în teiul din faţa blocului meu. Programul "prima casa". El adună surcele, ea împleteşte cuibul. Guguştiucul zboară toată ziua după hrană. Guguştiuca cloceşte. Foarte grijuliu guguştiucul se întoarce de câteva ori din drum şi o întreabă pe iubita lui dacă totul este înregulă: "guguştiuc, guguştiuc". A doua zi iese guguştiuca la zbor şi cloceşte guguştiucul. Peste circa 10 zile vor scoate pui.
Astazi se implinesc 20 ani de la violentele din Targu Mures din 1990 cand intre comunitatea de maghiari si cea de romani s-au produs lupte de strada soldate cu 5 morti si 278 de raniti. Violentele de la Targu Mures reprezinta inca un moment din istoria noastra despre care, nici macar acum, la 20 de ani de ani distanta, nu stim sigur cine a stat in spatele evenimentelor din martie 1990, nu cunoastem tot adevarul despre faptele petrecute atunci si inca exista semne de intrebare in legatura cu adevaratii vinovati ai confruntarilor dintre romani si maghiari. Ce s-a intamplat acum 20 de ani Pe 19 martie, cele mai negre si ingrozitoare zvonuri s-au transformat in realitate, iar reprezentantii celor doua etnii s-au infruntat in lupte de strada, dupa ce manisfestantii au cerut zadarnic medierea din partea lui Ion Iliescu. Luptele de strada dintre cele doua comunitati au survenit “Zilei Maghiarilor de Pretutindeni” din 1990 cand reprezentantii comunitatilor maghiare din mai multe orase din Ardeal au arborat insemne si drapeluri ungare, au inlocuit inscriptii romane si au instigat populatia romana prin lozinci si cantece provocatoare. De asemenea, in acelasi context, au fost profanate o serie de simboluri romanesti: statuile lui Avram Iancu din Targu Mures si Nicolae Balcescu din Sovata.
Pe 20 martie comunitatea maghiara din Targu Mures a arborat steagul Ungariei pe cladirea Primariei din Targu Mures si au declarat ocuparea orasului.
Ca urmare a acestei actiuni, la scurt timp s-au organizat tabere adverse de romani si maghiari care au iesit in strada. Ciocnirea dintre cele doua tabere, separate doar de un cordon nesemnificativ al politiei au dus la violente stradale deosebit de grave.
Cele doua tabere au fost suplimentate de etnici maghiari si romani venit din satele din apropiere care au incendiat vehiculele din apropiere.
Dupa aceste intamplari, drumurile de acces catre Targu Mures au fost baricadate pentru a preveni venirea altor protestatari, trupe armate au intrat in oras, cu tancuri si blindate, iar astfel conflictul a fost oprit.
Urmarile acestui conflict interetnic au fost grave, luptele de strada fiind soldate cu 5 morti (doi romani si trei maghiari) si 278 de raniti, au fost distruse 46 de autovehicule si au fost devastate sediile a patru partide politice.
In urma anchetei au fost trimise in judecata 30 de personae, iar alte 21 au fost arestate, insa dosarele de omor au ramas cu autor necunoscut.
Conform Raportul comisiei Mînzatu şi din Raportul Helsinki Watch, la aceste confruntări au participat circa circa 15.000 de maghiari şi 2.000 de români. Au fost răniţi 135 de români şi 33 de maghiari Jurnalistul Dorin Suciu notează în studiul său intitulat "Războaie de imagine împotriva României - 'Pogromul' de la Târgu Mureş": "Minciuna stupidă, cea a 'pogromului organizat' (este greu de închipuit cum poate 'pogromiza' un grup de oameni un altul de şapte ori mai numeros!) a fost reluată în mod sistematic, la fiecare comemorare a evenimentelor din 20 martie 1990, de mass-media de limbă maghiară şi de acei politicieni care pretind că reprezintă minoritatea maghiară. Prilej cu care a fost, sistematic, ruptă crusta de pe răni, iar acestea au fost reinfectate. De fiecare dată, au fost arătaţi cu degetul 'vinovaţii': în primul rând autorităţile centrale de atunci (a căror principală 'vină' a fost că nu erau informate corect de ceea ce se punea la cale sau că au fost, pur şi simplu, dezinformate, luând decizii aiurea). Apoi, aşa-zişii complici ale acestora din rândul autorităţilor locale, în general românii". 'Mânat şi de raţiuni electorale, Gyula Horn a emis, cu două săptămâni înainte de alegerile generale care urmau să aibă loc în Ungaria la 9 aprilie 1990, dezinformarea conform căreia la Târgu Mureş ar fi avut loc un pogrom împotriva populaţiei maghiare. O acuzaţie ridicolă şi odioasă care a fost făcută la o reuniune ţinută la Lisabona, între 22 şi 24 martie pe tema relaţiilor Consiliului Europei cu ţările din Europa Centrală şi de Est. Dincolo de dobândirea de capital politic, a fost vorba de o diversiune care urmărea despuierea României de simpatia de care nici nu apucase să se bucure bine după decembrie 1989', arată Dorin Suciu. La 20 de ani de la conflictul interetnic româno-maghiar de la Târgu Mureş, lucrurile sunt departe de a se fi calmat. Adunarea Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş a adoptat un memorandum care va fi adresat autorităţilor statului şi societăţii civile, în care solicită luarea unor măsuri concrete împotriva acţiunilor separatiste ale unora dintre liderii maghiari, dar şi asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială şi anchetarea cazurilor de discriminare la care sunt supuşi românii. Românii din Covasna, Harghita şi Mureş solicită Camerei Deputaţilor şi preşedintelui României să nu adopte şi să nu promulge Legea Statutului minorităţilor naţionale, iniţiată de UDMR şi însuşită de Guvern, despre care susţin că ''urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub formula autonomiei culturale''.
Azi, pe la ora două (paiş’pce, pentru prieteni), s-a lăsat cu bătaie (REA!) la chestia de vis-a-vis de teatru (“Cazinou”, îi zic pretenţioşii…). Ce să zic?, săbii ninja, arme albe sau de alte culori, pumni, picioare, sânge, poliţie.
Ce am aflat?
1) Cine conduce lumea noastră (aveau o linişte, o siguranţă şi o suficienţă “combatanţii” care au plecat singurei şi liniştiţi în limuzinele lor acasă, de te întrebai dacă poliţiştii nu le-au cerut, de fapt, autografe!);
2) Care este spectacolul preferat (se strânsese lume ca la urs!).
Frumoase meleaguri, Doamne!
Aşa e, Sfinte Petre…
Imagine nu pun, poate maine, “de la faţa locului”…