Astazi se implinesc 20 ani de la violentele din Targu Mures din 1990 cand intre comunitatea de maghiari si cea de romani s-au produs lupte de strada soldate cu 5 morti si 278 de raniti.
Violentele de la Targu Mures reprezinta inca un moment din istoria noastra despre care, nici macar acum, la 20 de ani de ani distanta, nu stim sigur cine a stat in spatele evenimentelor din martie 1990, nu cunoastem tot adevarul despre faptele petrecute atunci si inca exista semne de intrebare in legatura cu adevaratii vinovati ai confruntarilor dintre romani si maghiari.
Ce s-a intamplat acum 20 de ani
Pe 19 martie, cele mai negre si ingrozitoare zvonuri s-au transformat in realitate, iar reprezentantii celor doua etnii s-au infruntat in lupte de strada, dupa ce manisfestantii au cerut zadarnic medierea din partea lui Ion Iliescu.
Luptele de strada dintre cele doua comunitati au survenit “Zilei Maghiarilor de Pretutindeni” din 1990 cand reprezentantii comunitatilor maghiare din mai multe orase din Ardeal au arborat insemne si drapeluri ungare, au inlocuit inscriptii romane si au instigat populatia romana prin lozinci si cantece provocatoare. De asemenea, in acelasi context, au fost profanate o serie de simboluri romanesti: statuile lui Avram Iancu din Targu Mures si Nicolae Balcescu din Sovata.
Pe 20 martie comunitatea maghiara din Targu Mures a arborat steagul Ungariei pe cladirea Primariei din Targu Mures si au declarat ocuparea orasului.
Ca urmare a acestei actiuni, la scurt timp s-au organizat tabere adverse de romani si maghiari care au iesit in strada. Ciocnirea dintre cele doua tabere, separate doar de un cordon nesemnificativ al politiei au dus la violente stradale deosebit de grave.
Cele doua tabere au fost suplimentate de etnici maghiari si romani venit din satele din apropiere care au incendiat vehiculele din apropiere.
Dupa aceste intamplari, drumurile de acces catre Targu Mures au fost baricadate pentru a preveni venirea altor protestatari, trupe armate au intrat in oras, cu tancuri si blindate, iar astfel conflictul a fost oprit.
Urmarile acestui conflict interetnic au fost grave, luptele de strada fiind soldate cu 5 morti (doi romani si trei maghiari) si 278 de raniti, au fost distruse 46 de autovehicule si au fost devastate sediile a patru partide politice.
In urma anchetei au fost trimise in judecata 30 de personae, iar alte 21 au fost arestate, insa dosarele de omor au ramas cu autor necunoscut.
Conform Raportul comisiei Mînzatu şi din Raportul Helsinki Watch, la aceste confruntări au participat circa circa 15.000 de maghiari şi 2.000 de români. Au fost răniţi 135 de români şi 33 de maghiari
Jurnalistul Dorin Suciu notează în studiul său intitulat "Războaie de imagine împotriva României - 'Pogromul' de la Târgu Mureş": "Minciuna stupidă, cea a 'pogromului organizat' (este greu de închipuit cum poate 'pogromiza' un grup de oameni un altul de şapte ori mai numeros!) a fost reluată în mod sistematic, la fiecare comemorare a evenimentelor din 20 martie 1990, de mass-media de limbă maghiară şi de acei politicieni care pretind că reprezintă minoritatea maghiară. Prilej cu care a fost, sistematic, ruptă crusta de pe răni, iar acestea au fost reinfectate. De fiecare dată, au fost arătaţi cu degetul 'vinovaţii': în primul rând autorităţile centrale de atunci (a căror principală 'vină' a fost că nu erau informate corect de ceea ce se punea la cale sau că au fost, pur şi simplu, dezinformate, luând decizii aiurea). Apoi, aşa-zişii complici ale acestora din rândul autorităţilor locale, în general românii".
'Mânat şi de raţiuni electorale, Gyula Horn a emis, cu două săptămâni înainte de alegerile generale care urmau să aibă loc în Ungaria la 9 aprilie 1990, dezinformarea conform căreia la Târgu Mureş ar fi avut loc un pogrom împotriva populaţiei maghiare. O acuzaţie ridicolă şi odioasă care a fost făcută la o reuniune ţinută la Lisabona, între 22 şi 24 martie pe tema relaţiilor Consiliului Europei cu ţările din Europa Centrală şi de Est. Dincolo de dobândirea de capital politic, a fost vorba de o diversiune care urmărea despuierea României de simpatia de care nici nu apucase să se bucure bine după decembrie 1989', arată Dorin Suciu.
La 20 de ani de la conflictul interetnic româno-maghiar de la Târgu Mureş, lucrurile sunt departe de a se fi calmat.
Adunarea Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş a adoptat un memorandum care va fi adresat autorităţilor statului şi societăţii civile, în care solicită luarea unor măsuri concrete împotriva acţiunilor separatiste ale unora dintre liderii maghiari, dar şi asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială şi anchetarea cazurilor de discriminare la care sunt supuşi românii.
Românii din Covasna, Harghita şi Mureş solicită Camerei Deputaţilor şi preşedintelui României să nu adopte şi să nu promulge Legea Statutului minorităţilor naţionale, iniţiată de UDMR şi însuşită de Guvern, despre care susţin că ''urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub formula autonomiei culturale''.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu